luni, 12 noiembrie 2007

Despre blândete

Femeia trebuie sa fie blânda.

Asta era unul dintre ingredientele citate cu voce litanica de batrane atunci cand pregateau sufletele tinere pentru viata.

Ele spuneau o poezie lenesa dar incapatanata in care intreaga viata fusese condensata. Erau acolo ingramadite asa da-uri si asa nu-uri dupa cum se regaseau si "daca faci asha..." totul merge bine oricat de rau ar fi barbatul - fiara asta, stapanul asta crud, dar care asigura supravietuirea tribului.

Femeia trebuie sa fie blânda, sa inspire calm, seninatate, liniste, multumire, voiosie tacuta, compasiune, rabdare, zambet, sa aiba dulceata vorbelor, tacere ingaduitoare. Femeia nu trebuie sa intrebe, ea trebuie sa stie. Si sa inteleaga. Si mai trebuie sa fie. Femeie. Blânda.

Femeia blânda e femeia langa care se moare fara teama. Femeia blânda e cea la care-ti duci pacatele si trairile. Femeia blânda e deci duhovnicul barbatului tiran.

Oare prin asta inceteaza a mai fi femeie ?

Niciun comentariu: