Ziua 1
Oaaa!
Ziua 4
Cat de prost eram pana ieri… oricum mai putting prost decat
fratii mei.
Am intrebat-o pe mama ce suntem, unde ne aflam, ce facem,
cum ne numim si mi-a dat o lista de 3000 de volume de citit pana maine.
Am aflat ca maine inseamna la noi 1 zi, pentru Terra 100 de
ani, pentru Venus 250 de ani, pentru Jupiter 50 de ani ….
A! Noi suntem zei, ne puteti vedea pe diferite material din
galaxie, in intreg universal.
Mama se ocupa cu Calea Lactee. Ce denumire stupida! De fapt,
ea se numeste in dosarele de la centrul spatial 24A569- mult mai stupida decat
prima, asa ca o vom folosi pe aceea.
Am inceput scoala. Luam lectii de ideologizare a
planetoizilor pentru ca la sfarsit sa primim
o planeta in gria – cei mai destepti primesc pana la o galaxie!!
In sfarsit e ziua
mea. Am primit cadou o planeta – cam mica-
numita Terra. E a treia dintr-un sir de noua, langa o steluta numita
Soare sau Ra sau nu mai stiu cum, pentru ca fiecare dintre fratii mei au
botezat-o altfel.
Soarele l-a facut cel mai mare dintre noi, dar s-a pacalit.
Ce daca straluceste asa de frumos, dacate te uiti mai de aproape are pete si
apoi, ce poate sa faca frate-miu cu chestia asta arzatoare, daca nu sta nimeni
pee a si nu poti intervene de afara fara s-o strici.
Asa ca la 5000 de ani frate-miu o sa ramana fara jucarie.
Norocul lui ca tatunci devine major.
O sa avem o noua gaura neagra pentru ca asa-I frumos, sa mai
rezulte si rebuturi din experientele copiilor zei.
Bun, dar ce voi face eu cu planeta mea?
E asa de uscata, de rece! Ce sa fac eu cu ea? Nu stiu exact,
dar trebuie sa fie mai putin plictisitoare.
Am pus-o pe pirostrii ca s-o inclazesc, dar dupa vreo sase
ore a inceput sa bolboroseasca si sa se faca rosie. Mi-a fost frica sa nu se
faca Soare si am pus-o la racit.
Ziua 369
Ieri Terra s-a racit, mama a vazut-o si n-a fost prea
incantata. Pentru ca incepusem s-o folosesc la rostogoliri in capul fratilor
mei – ceea ce a dus la aplatizarea ei in unele locuri si bombarea la centru.
Mama ne-a interzis sa mai punem man ape planete si ne-a facut un suport unde a
pus planetele in ordinea nasterii noastre si in centru a pus Soarele, pentru
a-l consola pe frate-miu.
Ziua 372
Ieri ne jucam cu apa si din greseala mi-am stropit Terra.
Credeam ca o sa se strice, dar n-a fost asa – asta aveam sa o aflu mai tarziu.
Ziua 400
Terra s-a facut mai frumoasa, a inceput sa aiba o tenta
verzui-albastrie si a inceput sa faca un ecran bleu transparent in jur.
Imi dau seama ca am fost cel mai norocos dintre toti fratii
mei. Mama e foarte mandra de mine, spune ca familia noastra va avea un zeu cu
ADORATORI. Eu inca nu stiu ce sunt “ adoratorii”, dar mama mi-a spus ca vor
aparea in curand pe Terra nistre fiinte si ca ma voi lamuri singur.
Ieri am stat toate ziua sa ma uit, dar n-a apartu nici un
adorator. Poate maine.
Ziua 401
Am verificat “ochiurile de apa” – OA-urile si am vazut ca in
ele se misca niste puncte foarte, foarte, foarte mici. Profesorul de “forme de
viata”- FU mi-a spus ca n-a mai vauzt asa ceva de la aparitia galaxiei O1A; si
eu care credeam ca a inceupt sa se cloceasca, de fapt, Terra incepea sa
adaposteasca viata.
Ziua 501
Au inceupt sa-mi apara adoratorii. Sunt mari pentru Terra,
cu coada si gatul foarte lung, au capul mic si corp masiv. Intrec in inaltime
pe celelalte FU-uri si depasesc cei mai inalti copaci.
Se misca greu si mananca din chestiile alea verzi cu foi si
fructe. Problema e ca nu se prea sinchisesc de mine. Cand m-au vazut, s-au
uitat placid si apoi s-au pus pe
rumegat. Acest comportament nu prea seamana a adorare.
Ziua 502
Am vazut potentiali adoratori. Acestia sunt mai mici, cu
colti si ii mananca pe primii. E foarte interesant sa-I vezi cate doi cum sar
pe cel mare si dupa cateva fractiui de mime de secunda sa nu mai ramana din
acestia decat oasele.
Prima data cand m-au vazut au fugti. Apoi au inceput sa
urle- in sfarsit un semn de adorare- la urma insa mi-au aratat coltii – nu prea
incurajator comportament.
